În ce condiții devine gastrita o afecțiune periculoasă? 

Gastrita acută este o inflamație a stomacului de care suferă un segment considerabil al populației globale, aproximativ 8 din 1.000 de persoane, în timp ce gastrita cronică este mai puțin întâlnită. Unii medici consideră că gastrita cronică se poate asocia infecției cu Helicobacter pylori, însă trebuie menționat faptul că există numeroase alte cauze ale acestei afecțiuni. Este momentul să afli cât de periculoasă poate fi această boală și care ar fi primele semne care să te trimită la medicul specialist!

Ce este gastrita?

Gastrita reprezintă o inflamație, o iritație sau o eroziune a mucoasei gastrice, care poate fi cauzată de o serie de factori, însă indiferent de modul de apariție, una dintre cele mai frecvente simptome este durerea sau disconfortul la nivelul abdomenului superior (dispepsie).

Care sunt cauzele apariției gastritei?

Unul dintre agenții patogeni cel mai des întâlniți în cazul gastritei este infecţia cu Helicobacter pylori, o bacterie localizată la nivelul mucoasei gastrice. Aproximativ 50% din populația globală este infectată cu această bacterie, însă la majoritatea oamenilor nu are un efect nociv.

În unele cazuri, Helicobacter pylori afectează mucoasa stomacului, cauzând astfel gastrita și unele tipuri de ulcere (gastric, duodenal). Totodată, în timp, gastrita netratată poate crește riscul de cancer de stomac. De aceea, testul care determină infecția cu Helicobacter pylori este frecvent solicitat de medicul specialist pentru diagnosticarea gastritei.

Alte potențiale cauze care determină apariția gastritei sunt:

• Utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): utilizarea frecventă a unor medicamente antiinflamatoare ce pot fi achiziționate fără prescripție medicală crește riscul de apariție a gastritei.
• Stres intens sau persistent: stresul este adesea asociat cu probleme digestive și gastrointestinale, precum greață, vărsături, indigestie, arsuri gastrice sau reflux gastroesofagian. În acest caz, gastrita se dezvoltă din cauza unei acumulări excesive a acidului gastric.
• Reflux biliar: gastrita poate provoca reflux și arsuri la stomac, dar poate fi totodată și cauzată de refluxul biliar. Bila reprezintă un fluid digestiv produs de ficat, care ajunge din tractul biliar în stomac. Astfel, bila poate influența funcționarea normală a stomacului, cauzând iritații și inflamații.
• Diabet: complicațiile gastrointestinale sunt frecvente la persoanele ce suferă de diabet. Hiperglicemia (nivelul ridicat al zaharurilor în sânge) poate duce la simptome de gastrită din cauza unui exces de cetone în organism.
• Condiții imune și alergii: gastrita eozinofilă este o formă de gastrită cauzată de o reacție alergică. Momentan nu a fost determinată cauza exactă a acestei reacții alergice. Infecțiile virale și fungice pot duce la gastrită în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.
• Consumul de alcool și tutun: consumul excesiv de alcool determină stomacul să producă mai mult acid, ceea ce la rândul său duce la inflamația mucoasei gastrice și la simptome specifice gastritei. De asemenea, pe baza unor studii medicale s-a concluzionat că un consum ridicat de tutun crește prevalența problemelor gastrointestinale.
• Vârsta: mucoasa stomacului se subțiază în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.
• Vărsături frecvente: acestea determină producerea excesivă de acid gastric, reflux biliar și alte probleme gastrointestinale. 
• Dieta: grăsimile procesate și preparatele bogate în sare pot crește riscul ca o persoană să dezvolte gastrită.

În concluzie, în afară de acțiunea unor bacterii precum Helicobacter pylori, gastrita poate fi cauzată și de virusuri, paraziți sau alte bacterii, de prezența anumitor boli (ciroză hepatică, boli renale), însă și de factori determinanți ai stilului de viață (consumul excesiv de alcool, tutun, sucuri carbogazoase, etc.).

Există mai multe tipuri de gastrită?

În funcție de cauza inflamației, gastrita poate fi clasificată ca fiind:

• Gastrită acută: adesea manifestată prin simptome severe pe termen scurt, care durează o zi sau două;
• Gastrită cronică: caracterizată prin simptome pe termen lung, cum ar fi pierderea poftei de mâncare sau greață;
• Gastrită erozivă: reprezintă o formă de gastrită mai putin frecventă, în general nu provoacă multe inflamații, dar poate duce la sângerări sau ulcere la nivelul stomacului;
• Gastrita atrofică cronică: este o formă rară de gastrită, adesea cauzată de obicei de bacteriile Helicobacter pylori. Gastrita atrofică cronică se manifestă prin distrugerea barierei mucoasei care protejează stomacul și atrofierea celulelor acesteia. Procesul poate determina creșterea riscului de apariție a unor forme de cancer gastric.

Care sunt simptomele gastritei?

Deși este o afecțiune frecventă, în special în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 50 de ani, gastrita poate rămâne nediagnosticată, întrucât există persoane la care boala nu se manifestă prin niciun simptom identificabil. De regulă, cele mai frecvente simptome cu care se confruntă persoanele ce suferă de gastrită acută sau cronică includ:

• Pierderea apetitului: lipsa poftei de mâncare este un simptom adesea întâlnit în cazul persoanelor afectate de gastrită cronică. În general, pierderea apetitului se manifestă împreună cu senzația de greață;

• Senzație de balonare: stare de disconfort sau de prea plin după masă;

• Indigestie: pacientul acuză disconfort sau durere la nivelul abdomenului superior, care uneori se manifestă sau se înrăutățește după masă;

• Scădere în greutate: este un simptom comun al gastritei, însă dacă se manifestă brusc și neașteptat poate fi un semn al infecției cu Helicobacter pylori;

• Vărsături: este un simptom nespecific, ce caracterizează mai multe afecțiuni și se poate manifesta în cazul tuturor formelor de gastrită. Cu toate acestea, prezența sângelui ar fi un posibil indicator al afectării mucoasei (eroziunea mucoasei stomacului sau a intestinului subțire), denumită ulcer. Acesta trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru a vă prezenta la medic!

• Melenă (prezența sângelui în scaun): determină o culoare foarte întunecată a scaunului, asemănătoare cu gudronul;

• Anemie cu deficit de fier: este specifică gastritei atrofice, deoarece în acestă situație absorbția fierului este dificilă.
  

Când este cazul să te prezinți la medic?

Dacă acuzi tot mai frecvent stări de indigestie, crampe stomacale, greață sau pierderea poftei de mâncare, este indicat să soliciți o programare pentru un consult de specialitate. Așa cum susțin adesea specialiștii în domeniul medical, prevenția și un consult general periodic ar putea fi esențiale pentru depistarea oricărei afecțiuni încă din stadiu incipient!

Cum poate fi diagnosticată gastrita?

În majoritatea cazurilor, dacă este diagnosticată rapid și corect, medicul specialist poate recomanda un tratament adecvat. Astfel, simptomele gastritei pot fi ameliorate rapid, însă în lipsa unui tratament corespunzător, recuperarea poate dura chiar și ani de zile.

Pentru un tratament eficient, este foarte importantă cunoașterea cauzei apariției gastritei. În unele cazuri, medicul specialist poate diagnostica gastrita bazându-se pe consultul pacientului și pe determinarea istoricului său medical (anamneză). Există însă și o serie de investigații frecvent utilizate pentru diagnosticarea gastritei:

• Endoscopia: reprezintă un procedeu ce permite medicului gastroenterolog să inspecteze starea stomacului prin intermediul unui tub subțire prevăzut cu o cameră foto, care va fi introdus prin orificiul bucal de-a lungul tubului digestiv, până în stomac. În acest mod pot fi depistate afecțiuni precum ulcerul și gastrita (în acest caz, mucoasa stomacului va apărea inflamată și roșie).

• Biopsia: în unele cazuri, aceasta poate fi necesară pentru a afla dacă inflamația sau deteriorarea sunt cauzate de bacterii, boli sau infecții fungice. Această investigație presupune ca un fragment foarte mic din mucoasa stomacului să fie prelevată pentru a fi analizată. 

Cât de periculoasă poate fi gastrita?

Dacă nu este tratată corespunzător, gastrita poate evolua de la starea inițială, acută, la gastrită cronică. Aceasta poate parcurge mai multe etape, trecând de la inflamarea mucoasei gastrice la apariția eroziunilor. În timp, se poate transforma într-o gastrită hemoragică, în cazul în care mucoasa gastrică sângerează. În unele cazuri, pacienții ajung în situația de a dezvolta ulcer gastric, care prezintă un risc mult mai ridicat de transformare malignă.

În cazul infecției cu bacteria Helicobacter pylori ce nu a fost diagnosticată vreme îndelungată, se poate ajunge la perforații gastrice sau ale peretelui duodenal, iar în unele situații aceasta poate determina apariția cancerului gastric sau a unui limfom malign.

Care sunt modalitățile de tratare a gastritei?

Pentru diminuarea impactului pe care îl are această afecțiune asupra organismului, este foarte importantă urmarea tratamentului conform indicațiilor medicului specialist. De regulă, în urma identificării cauzei gastritei, medicul specialist poate recomanda mai multe tipuri de tratament:

• Dietă (modificarea stilului de viață): presupune reducerea grăsimilor și a sării procesate din dietă, precum și evitarea factorilor declanșatori identificați, precum alcool, tutun, cofeină, alergeni etc. Totodată, este important de reținut că gestionarea stresului (spre exemplu prin meditație sau terapie) este importantă pentru tratarea gastritei.
• Tratament medicamentos: medicul specialist poate prescrie un tratament medicamentos adecvat, în funcție de istoricul medical al fiecărui pacient în parte.

Să fim sănătoși, fiind informați!

Surse de informare: https://www.medicalnewstoday.com/, https://my.clevelandclinic.org/, https://www.betterhealth.vic.gov.au/, https://www.myhealth1st.com.au/