infectia-cu-helicobacter-pylori-in-afectiunile-gastrointestinale

Infecția cu Helicobacter pylori în afecțiunile gastrointestinale

Infecția cu Helicobacter pylori reprezintă cea mai frecventă infecție întâlnită la om. Helicobacter pylori este un bacil specific uman, localizat la nivelul mucoasei gastrice, majoritatea subiecților infectați fiind asimptomatici. Pacienții infectați pot dezvolta gastrită (100%), ulcer (15%), cancer gastric (1%) sau limfom MALT.

Helicobacter pylori este un microorganism neconvențional, care are capacitatea de a supraviețui în stomacul gazdei atât timp cât ea trăiește, fiind rezistentă mediului ostil acido-peptic, intolerabil pentru alte bacterii, cât și răspunsului imunologic bun al gazdei. Factorii care determină evoluția infecției cu Helicobacter pylori sunt incomplet cunoscuți: o combinație între factori de mediu, factori specifici gazdei și virulență bacteriană.

Frecvența infecției cu Helicobacter pylori variază în raport cu vârsta, aria geografică, fondul etnic al populației și factorii socio-economici. Frecvența este mai mare în țările slab dezvoltate față de țările industrializate. În țările slab dezvoltate, frecvența este mai mare la copii și la adolescenți, în timp ce în țările industrializate, la rasa albă, frecvența este mai mică la adultul tănăr, crescând progresiv odată cu vârsta.

Helicobacter pylori se transmite strict de la persoană la persoană, pe rută orală, gastro-orală (în spitale, datorită endoscoapelor incomplet dezinfectate) și fecal-orală (apă contaminată, mâini murdare).

Care sunt simptomele infecției?

Gastrita cronică, cu Helicobacter pylori asociat, este precedată întotdeauna de o scurtă fază (zile sau săptămâni) de gastrită acută. Pacienții cu infecție acută cu Helicobacter pylori dezvoltă inițial o gastrită severă, însoțită de scăderea acidului gastric. Clinic, subiecții pot prezenta dureri epigastrice sau în partea dreaptă a abdomenului, greață, vărsături, inapetență. Peste 80% din cei cu infecție acută dezvoltă gastrită cronică. Odată apărută gastrita cronică, aceasta reprezintă un proces ireversibil, vindecarea spontană fiind un fenomen excepțional.

Gastrita cronică cu Helicobacter pylori poate progresa ca severitate sau poate rămâne nemodificată. Aproximativ 30% din cei cu gastrită cronică pot dezvolta o formă particulară de gastrită numită gastrită atrofică. Numai 1 din 6 subiecți dezvoltă ulcer și 1 din 100 dezvoltă cancer gastric. Gastrita cronică se poate asocia cu ulcerul gastric sau cu ulcerul duodenal.

Cum se obține diagnosticul?

Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se poate face prin: teste invazive, teste neinvazive sau teste moleculare.

Testele invazive folosesc fragmente din mucoasa gastrică obținute în urma endoscopiei digestive superioare. Aceste fragmente sunt supuse examenului histologic, examenului microscopic direct, unui test rapid la urează sau tehnicilor de cultură bacteriană.
Testele neinvazive, cum ar fi:

            a) teste serologice (din sânge): sunt simple, rapide, ieftine și implică detectarea anticorpilor anti Helicobacter pylori de tip IgG.
            b) testare din materii fecale: presupune determinarea din scaun a antigenului Helicobacter pylori.
            c) testul respirator cu uree: are un cost ridicat și poate da rezultate fals negative dacă există un număr redus de bacterii Helicobacter pylori.

Testele moleculare permit identificarea ADN-ului bacteriei în salivă, suc gastric, materii fecale sau fragmente de biopsie mucoasă. Acestea sunt teste destul de costisitoare și au dezavantajul de a fi prea sensibile, putând determina numeroase rezultate fals pozitive.

Tratamentul infecțiilor cu Helicobacter pylori

Eradicarea infecției este un obiectiv dificil de atins și necesită combinarea a unul sau două antibiotice cu unul sau două medicamente non-antibiotice. Monoterapia este ineficientă în cazul infecției cu Helicobacter pylori!

Durata terapiei poate fi de 7, 10 sau 14 zile, cu mențiunea că regimul de 14 zile este mai eficient. Eradicarea infecției presupune absența Helicobacter pylori la 4 săptămâni de la terminarea tratamentului.Tratamentul cu protectoare gastrice influențează rezultatul testelor, de aceea se recomandă întreruperea lor cu minim 7 zile înainte de efectuarea testelor ce urmăresc eradicarea infecției.

Cele mai frecvente antibiotice folosite sunt: amoxicilină, tetraciclină, metronidazol și claritromicină. Alte medicamente non-antibiotice folosite în combinație cu antibioticele sunt: preparatele de bismut (pot determina înnegrirea scaunului), inhibitorii de pompă de protoni de tip omeprazol, pantoprazol, esomeprazol și blocanți ai receptorilor H2 de tipul ranitidinei.

Tratamentul poate fi: dublă terapie (un antibiotic + un non-antibiotic) timp de 14 zile, triplă terapie (două antibiotice + un non-antibiotic) timp de minim 7 zile sau cvadruplă terapie (două antibiotice + două non-antibiotice).

Eradicarea Helicobacter pylori este recomandată:

La toți pacienții cu ulcer gastric sau duodenal, inclusiv la cei cu ulcer complicat;
La pacienții cu limfom MALT;
La pacienții cu gastrită atrofică;
După rezecția cancerului gastric;
La pacienții cu rude de gradul I cu cancer gastric.

Terapia de eradicare este avizată, dar nu obligatorie, pentru:

Pacienții cu dispepsie funcțională - cei care fac gastrite repetate;
Pacienții cu boală de reflux gastroesofagian;
Cei care necesită terapie îndelungată cu antiinflamatoare.

Asociat tratamentului, se recomandă: igiena personală, evitarea fumatului, a alimentelor acide, iuți sau acre, grăsimilor alimentare (maioneză, salată boeuf, salată orientală, sarmale, smântână, cașcaval), evitarea consumului de alcool, băuturi carbogazoase, cafea în exces, ceai negru în exces, ciocolată sau cacao în exces, condimente (piper, ceapă, usturoi, ardei iute) și gumă de mestecat.

Să fim sănătoși, fiind informați!

Autor: Dr. Vlădoiu Mirela
Medic specialist Medicină internă