Tulburările de somn

Există mai multe tipuri de somn?

Somnul este de două tipuri, fiecare cu caracteristicile sale:

• somnul cu mişcări rapide ale ochilor (REM) sau somnul paradoxal și
• somnul lent sau cu mişcări lente ale ochilor (NREM).

Categorii de tulburări de somn și manifestările acestora

• Disomnii
• Parasomnii
• Tulburări de somn asociate cu tulburări medicale

• Insomnia: este somnul nesatisfăcător și poate fi percepută ca adormire dificilă, treziri frecvente, treziri matinale sau somnolență persistentă. Insomnia psihofiziologică este o tulburare de comportament în care pacienții sunt preocupați de incapacitatea percepută de a dormi bine în timpul nopții. Aceștia adorm ușor la ore neprogramate sau în afara mediului ambiental obișnuit pentru somn. Insomnia de altitudine apare în momentul expunerii la altitudine mare.Insomnia situațională/tranzitorie apare la schimbarea mediului de dormit.
• Tulburările de somn dependente de alcool și medicamente. Cofeina este cea mai frecventă cauză farmacologică de insomnie. De asemenea, alcoolul și nicotina pot determina insomnie, deși unii pacienți le folosesc pentru a induce somnul.
• Narcolepsia se caracterizează prin somnolență în timpul zilei, somnul din timpul nopții este cu tulburări (halucinații terifiante la debutul somnului sau la trezire, paralizie în somn), cataplexie (pierderea tonusului muscular brusc, fără pierderea conștienței, provocată de emoții) sau pierderi de memorie.
• Sindroamele apneice în somn sunt o cauză frecventă a somnolenței din timpul zilei, dar și a tulburărilor de somn nocturn. Apneea sau oprirea respirației apare datorită obstrucției căilor respiratorii superioare sau a absenței efortului respirator. Apneea de somn este des întâlnită la bărbații supraponderali și la vârstnicii cu hipertensiune arterială.
• Disomnia asociată cu mișcarea membrelor - sindromul picioarelor neliniștite și mișcarea periodică a membrelor - mioclonia nocturnă. În cazul sindromului piciorelor neliniștite, pacientul resimte o nevoie acută de a-și mișca piciorele în perioada premergătoare somnului sau la trezire. Pe de altă parte, ei nu pot adormi din cauza acestei mișcări. Mioclonia nocturnă se manifestă prin extensia stereotipă a degetelor mari de la picioare și flexia dorsală a picioarelor în prima parte a nopții și poate dura de la 10 minute până la câteva ore. Aceasta se asociază și cu treziri dese.

• Somnambulismul (mersul în somn) este o tulburare a somnului lent, frecventă la copii și adolescenți, în care aceștia părăsesc patul și execută activități motorii automate (merg, ies din casă, urinează în locuri nepotrivite). Trezirea se face cu greu, iar activitățile efectuate pot fi fatale.
• Visele terifiante sau pavorul nocturn se manifestă în principal la copiii mici, în primele ore de la debutul somnului (în timpul somnului lent NREM): copilul țipă brusc, transpiră, inima îi bate repede, respiră foarte des, este greu de trezit și se liniștește doar în prezența părinților. Visele terifiante și somnambulismul sunt anomalii ale trezirii. Coșmarurile au loc în somnul REM, iar trezirea este deplină, cu amintirea în detaliu a visului urât.
• Tulburările de comportament în somnul REM este o parasomnie rară, care afectează bărbații de vârstă medie, cu un istoric de boală neurologică anterioară. Simptomele sunt reprezentate de un comportament violent în somn, relatat de partenerul de somn, soldat cu rănirea gravă a celui din urmă.
• Bruxismul nocturn este o încleștare involuntară a dinților în timpul somnului, având drept urmare distrugerea smalțului și a dentinei.
• Enurezisul nocturn sau urinarea în pat se produce în timpul somnului cu unde lente NREM. Tratamentul enurezisului se face după vârsta de 5-6 ani, până atunci fiind considerat o trăsătură normală în evoluția copilului.

Alte parasomnii sunt reprezentate de balansarea capului în somn, vorbitul în somn și crampe ale picioarelor în timpul somnului.

Tulburările de somn asociate cu afecțiuni medicale sau tulburări psihiatrice 

• Tulburări de somn asociate cu tulburări psihiatrice. În schizofrenie, se inversează ritmul somn-veghe, iar somnul este fragmentat și apare insomnia. Pacientii cu anxietate, tulburări afective, boli obsesiv-compulsive sau alcoolism cronic dorm puțin. În cazul depresiei psihice, apare insomnie la debutul somnului și trezire foarte devreme dimineața, acestea fiind semne importante și timpurii ale depresiei. În manie și hipomanie, durata somnului este redusă. Alcoolicii cronici nu au somn lent NREM, au doar somn REM, se trezesc des noaptea, au somnolență ziua, iar aceste tulburări persistă ani de zile după încetarea consumului de alcool.
• Tulburări de somn asociate cu tulburări neurologice. Durerea provocată de diverse afecțiuni neurologice poate determina întreruperea somnului. Demențele se asociază cu tulburări în sincronizarea ritmului somn-veghe, numite "hoinăreli nocturne". În cazul celor care suferă de epilepsie, în timpul somnului pot apărea crize convulsive.
• Tulburări de somn asociate cu afecțiuni medicale. Printre cele mai importante afecțiuni asociate cu tulburări de somn se numără astmul bronșic, ischemia cardiacă, boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC), menopauza, hipertiroidismul, refluxul gastroesofagian, insuficiența renală cronică și insuficiența hepatică.

Diagnosticul tulburărilor de somn

• anamneza (interviul cu pacientul);
• examenul clinic;
• studierea fazelor somnului cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), electrooculogramei (EOG) și electromiogramei de suprafață (EMG);
• alte investigații specifice afecțiunilor medicale coexistente.