Sângerarea nazală

Factorii de gravitate ai sângerării nazale

Chiar dacă pacienții devin îngrijorați chiar și în fața unei mici cantități de sânge eliminate nazal, ca și factori de gravitate se consideră:

• eliminarea unei cantități mari de sânge (peste 500 de mililitri);
• durata scurtă a hemoragiei nazale în cantitate mare (câteva minute);
• apariția simptomatologiei de șoc hemoragic: paloare, scăderea tensiunii, absența diurezei, incapacitatea menținerii posturii, pierderea conștienței etc. Aceste simptome, în condiții extreme și în absența unui tratament medical adecvat aplicat în urgență, poate anunța iminența decesului pacientului.

• extremele de vârstă (pacienții vârstnici sau copiii);
• antecedentele personale hemoragice, existența unei terapii de fond cu medicație anticoagulantă (heparină, trombostop) sau cu medicație antiinflamatorie, cu aspirină sau cu derivați ai acesteia;
• absența exteriorizării sângerării prin înghițirea sângelui, fără posibilitatea de identificare a semnelor unei hemoragii grave.

Cauzele epistaxisului

• afecțiuni loco-regionale, nazo-sinusale de tip inflamator: cronic (rinite, sinuzite), alergic, tumoral (tumori benigne sau maligne), traumatisme nazale sau faciale, corpi străini intranazali sau intrasinusali. În toate aceste afecțiuni, epistaxisul evoluează simptomatic, într-un context clinic mai larg, alături de fenomene inflamator-infecțioase, alergice, modificări post-traumatice anatomice și funcționale sau fenomene paraneoplazice. Chiar în absența unei sângerări importante, pacientul trebuie să se prezinte din timp la medicul specialist O.R.L. pentru un tratament specific bolii de bază și oprirea subsecventă a hemoragiei nazale. 

• cauze medicale generale, cel mai adesea cunoscute ca boli cronice, în care epistaxisul se produce ca și epifenomen: hipertensiune arterială necontrolată medicamentos, cu pusee frecvente, cel mai adesea prezentând triada simptomatică - cefalee, acufene și epistaxis; insuficiență hepatică cronică, boli cardiovasculare tratate cronic cu medicație anticoagulantă, aspirină sau derivați ai acesteia; tulburări de hemostază de tip capilar (din afecțiuni reumatice sau diabet zaharat), de tip trombopenic (scăderea trombocitelor din boli hematologice sau prin distrugerea trombocitelor prin mecanism imuno-alergic); tulburări ale coagulării sângelui. În aceste situații, oprirea sângerării nazale va trebui să fie urmată de rapida compensare a bolii cronice, stabilizarea pacientului făcându-se prin colaborarea medicului ORL-ist cu medicul internist, gastroenterolog, cardiolog, hematolog, sau diabetolog, după caz.

Cum poate fi oprită hemoragia?

În cazul sângerării nazale, pentru pacienții aflați în stare de conștiență, este important să țineți cont de câteva sfaturi medicale dacă doriți să le acordați primul ajutor:

• poziția bolnavului trebuie să fie în șezut, pentru a ușura eliminarea sângelui într-un vas sau într-un prosop (se va monitoriza astfel și cantitatea de sânge eliminată). În cazul unei hemoragii cu debit mic, apariția obstrucției nazale poate să fie cauzată de formarea cheagurilor de sânge, care vor putea fi eliminate în aceeași poziție prin suflarea cu grijă a nasului.

• la pacienții care nu prezintă valori crescute ale tensiunii arteriale, se vor putea insera în fosa nazală afectată câteva picături dintr-o soluție dezobstruantă nazală, urmate de compresia fosei nazale cu degetul pe aripa nazală, pe o perioadă de aproximativ 10-15 minute. În tot acest timp, pacientul va trebui să elimine pe gură și sângele care altfel ar fi înghițit, fără un efort deosebit, evitând starea de vomă și orice alte solicitări intempestive ale organismului, care ar putea accentua și hemoragia nazală.

• încăperea în care staționează pacientul trebuie să fie aerisită și se pot folosi comprese umede și reci, aplicate pentru perioade scurte pe fruntea pacientului. 

În majoritatea cazurilor de epistaxis, caracteristicile sângerării sunt de gravitate medie. Pacientul se prezintă la medic după repetarea sângerării și adesea cu o boală de fond (hipertensiune arterială, cardiopatie, sinuzită, ciroză cu insuficiență hepatică, diabet zaharat etc.), necontrolată medicamentos sau printr-un regim igieno-dietetic (pacientul consumă sare în exces, lichide puține, alcool, dulciuri, neglijează frecvent un proces inflamator-infecțios etc.).

Enumerarea cauzelor sângerării nazale și evidențierea caracteristicilor de gravitate conduc la următoarele concluzii:

• urgența acordării unui tratament specializat la camera de gardă O.R.L.;
• ​importanța tratamentului corect al bolilor cronice care pot evolua spre complicații și influențează starea întregului organism;
• obligativitatea informării corecte a personalului medical asupra bolilor și tratamentelor preexistente, asupra respectării sau nu a unui regim igieno-dietetic specific.

Prezentarea din timp la medicul specialist O.R.L. este foarte importantă, precum și informarea promptă asupra tratamentului bolilor cronice preexistente și asupra respectării regimului de viață recomandat. Orice informație suplimentară oferită îl ajută pe medic să stabilească un diagnostic corect și complet, precum și un tratament optim pentru oprirea sângerării nazale, stabilizarea pacientului și preîntâmpinarea apariției altor complicații. 

Ca în orice urgență medico-chirurgicală, starea pacientului depinde de promptitudinea și justețea actului medical, care se bazează pe onestitatea și cooperarea pacientului.