Diabetul zaharat - un pericol tăcut pentru sănătate

În urma îmbătrânirii populației și occidentalizării stilului de viață, diabetul zaharat a devenit una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile din lume. Acești factori au schimbat modul în care oamenii trăiesc, prin adoptarea unui stil de viață sedentar, bazat pe o alimentație industrială și nesănătoasă, care a condus și la dezvoltarea obezității.

Diabetul este o afecțiune ce apare atunci când pancreasul secretă o cantitate insuficientă de insulină sau organismul utilizează în mod deficitar insulina. Această tulburare metabolică poate avea cauze multiple, caracterizate prin modificări ale metabolismului glucidic, Iipidic și proteic, rezultate prin deficiența în insulinosecreție, insulinorezistență sau ambele.

Elementul de definire a diabetului zaharat este, până în prezent, valoarea glicemiei, respectiv:
 
     - glicemie a jeun (pe nemâncate) > 126mg/dl;
     - glicemie postprandială (la 2 ore după masă) > 200 mg/dl.

Diagnosticul diabetului zaharat este unul biochimic și constă în dozarea valorilor glicemiei a jeun, la 2 ore după ingestia a 75 de grame de glucoză în cadrul testului de toleranță la glucoza orală (TTGO), precum și a hemoglobinei glicozilate.

Există mai multe tipuri de diabet zaharat, dintre care cel mai frecvent întâlnit este diabetul zaharat de tip 2.

• diabet zaharat de tip 1 (insulino-dependent): este caracterizat prin distrugerea celulelor beta pancreatice și un deficit absolut de insulină
• diabet zaharat de tip 2: este caracterizat printr-un deficit progresiv al secreției de insulină pe fondul rezistenței la insulină;
• tipuri specifice de diabet zaharat (rare);
• diabetul gestațional: poate fi cu debut sau diagnosticat în timpul sarcinii.

  Simptomele diabetului zaharat nu sunt adesea ușor de observat sau atunci când apar pot fi ușor ignorate. Există totuși câteva situații în care este indicat să consultăm un medic specialist pentru a identifica dacă suferim de una din formele de diabet. Printre acestea, se numără:

• poliurie: eliminarea unor cantități crescute de urină, prin urinări frecvente;
• polidipsie: sete excesivă cu aport crescut de apă;
• polifagie: foame excesivă;
• scădere ponderală;
• simptome nespecifice: amețeli, astenie, prurit.

Diagnosticul poate fi stabilit în urma unei complicații cronice diabetice, care certifică o evoluție anterioară îndelungată a bolii. Există însă și numeroase cazuri în care diagnosticul nu poate fi determinat decât pe baza valorilor glicemice crescute, descoperite întâmplător, la un examen de rutină, în absența oricărei simptomatologii sugestive.

Impactul diabetului asupra vieții pacienților care suferă de această afecțiune este enorm datorită complicațiilor cronice neuropatice, renale, oculare sau cardiovasculare pe care le poate genera.

Reducerea acestor complicații pe care diabetul zaharat le poate provoca este posibilă prin:

• depistarea precoce a persoanelor cu diabet zaharat în grupurile cu risc;
• tratarea pacienților odată diagnosticați;
• prevenirea instalării complicațiilor cronice sau a agravării acestora.

Prevenția rămâne primul pas în efortul de a rămâne sănătos, de aceea este esențială determinarea sistematică a glicemiei, iar în cazurile care pun probleme de diagnostic, efectuarea testului de toleranță la glucoză orală pentru diagnosticul precoce al diabetului zaharat.

Tratamentul diabetului constă în regim alimentar, activitate fizică, educaţie şi, în majoritatea cazurilor, medicație pe termen lung. Dacă un bolnav cu diabet reuşeşte să îşi controleze nivelul glicemiei, riscul apariţiei complicaţiilor se diminuează. Prin urmare, principalul scop al tratamentului diabetului este menţinerea glicemiei la valori normale cât mai mult timp posibil.

Exercițiile fizice sunt  recomandate pentru a combate sedentarismul. Acestea cresc sensibilitatea corpului la insulină, ajută la scăderea glicemiei și stimulează circulația sângelui.

Pentru a ajuta persoanele care suferă de diabet să se adapteze cât mai bine la noua lor condiţie de viaţă şi a împiedica apariţia complicaţiillor, educaţia terapeutică a pacienților este foarte importantă. Procesul educaţional se desfăşoară continuu, sub diferite forme şi este absolut necesar pentru obţinerea unui bun control metabolic şi ameliorarea calităţii vieţii.

3 mituri despre diabet

Dacă mânânc dulciuri, fac diabet!

Acest lucru nu este obligatoriu, deoarece nu există o relație directă între cele două elemente. O dietă hipercalorică, bogată în grăsimi și dulciuri determină însă o creștere în greutate și este cunoscut faptul că riscul de imbolnăvire cu diabet zaharat de tip 2 este mai mare în asociere cu obezitatea.
De aceea, nu trebuie să exagerăm când vine vorba de dulciuri.

Diabetul zaharat tip 2 nu se moşteneşte pe cale genetică!

Greșit! Deși apariția diabetului zaharat de tip 2 depinde mai mult de factorii de mediu decât de cei genetici, acesta poate fi moştenit și pe cale genetică. Șansele de transmitere sunt mai mari pe cale paternă, preponderenţa de apariţie a diabetului, mai ales după vârsta de 40 de ani, fiind mult mai mare în cazul pacienţilor care au tatăl sau bunicul patern diabetic. 
   
În cazul în care diabetul există doar la mamă sau pe linie maternă, preponderenţa de transmitere pe cale genetică este mai redusă, dar acest lucru nu înseamnă că nu poate apărea.

Carbohidraţii cresc riscul de diabet!

Fals! Dimpotrivă, carbohidraţii sunt chiar indicați în regimul alimentar cu rol de prevenţie a diabetului, deoarece au efecte benefice asupra nivelului de zahăr din sânge, fiind bogați în fibre, vitamine și minerale. 
Important este însă să alegem alimentele bogate în carbohidraţi sănătoşi, cum sunt fructele, legumele şi cerealele integrale, evitând alimentele hiperprocesate, cu mult adaos de zahăr sau alți aditivi dăunători organismului.

Să fim sănătoși, fiind informați!

Referințe: “Ghid medical pentru îngrijirea pacienților cu diabet zaharat”, publicat de Ministerul Sănătății.
Autor: Dr. Cartas Cristina
Medic specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice