Cum pot fi diagnosticate cele mai des întâlnite afecțiuni hepatice?

Ficatul are un mecanism complex de funcționare, fiind cel mai mare organ intern, cu un rol foarte important pentru buna desfășurare a unei vieți normale. Este indispensabil în anatomia umană, acesta îndeplinind peste 500 de funcții, ce nu pot fi suplinite de către niciun tip de dispozitiv.

Printre cele mai importante funcții ale ficatului pot fi enumerate digestia, “curățarea” sângelui, producerea glucozei și a unor proteine importante cum sunt albumina și factorii de coagulare, depozitarea grăsimii și a colesterolului, susținerea imunității, dar și metabolizarea unor nutrienți sau medicamente.

Care sunt factorii de risc pentru bolile hepatice?

În ultimii ani, incidența virusurilor hepatice B și C a sporit în rândul românilor, iar boala hepatică de cauză virală reprezintă una dintre cele mai întâlnite forme de agresivitate la nivelul ficatului.

Apoi, stilul de viață poate predispune la ficat gras (steatoză hepatică), ajungându-se chiar la ciroză. Alimentația neadecvată, în special pe fondul unui trai sedentar, a fumatului și a stresului cotidian, reprezintă unul din factorii cei mai importanți pentru dezvoltarea bolilor de ficat. Consumul excesiv de alcool sau de alimente bogate în lipide animale sau vegetale determină depunerea depozitelor de grăsime pe organele interne.

Care sunt cele mai frecvente semne ale unei afecțiuni hepatice?

Medicul este singurul în măsură să diagnosticheze o boală de ficat, în urma unui consult de specialitate și pe baza recomandării unor teste de sânge. Deseori, o afecțiune la nivelul ficatului poate fi dificil de identificat, întrucât simptomatologia poate fi nespecifică:

• Oboseală: stări de somnolență sau de slăbiciune inexplicabilă;
• Lipsă a apetitului: pe termen lung, scăderea poftei de mâncare poate fi cauzată de o boală de ficat;
• Febră: stările febrile sunt adesea semne ale unor inflamații sau infecții din organism;
• Amețeală și dureri abdominale: starea de rău după masă (chiar urmată de vomă) și vertijurile sunt semne frecvente ale unei boli hepatice. Durerile în partea superioară a abdomenului (sub coaste) pot fi produse și de creșterea în volum a ficatului inflamat;
• Pete mici și roșii pe piele, palme roșii sau îngălbenirea ochilor (icter);
• Urină închisă la culoare și scaune decolorate;
• Sângerări nazale sau hematoame, ce pot fi produse de o carență de proteine, pe baza disfuncției hepatice.

Ce teste se recomandă pentru diagnosticarea bolilor hepatice?

În primă fază, este foarte important ca pacientul să se prezinte la medic în timp util și să nu aștepte agravarea simptomelor pentru a solicita o consultație de specialitate.

Pe baza examenului clinic și al  istoricului pacientului, medicul urmărește evoluția celor mai importanți factori de risc, în funcție de antecedente și de stilul de viață. Totodată, pentru a identifica o afecțiune hepatică, medicul va recomanda analizele de rutină sau examene clinice specifice pentru diagnosticarea unei boli de ficat.

Analizele de sânge indicate în diagnosticarea afecțiunilor hepatice sunt:

Transaminazele AST/TGO sau ALT/TGP reprezintă analize de sânge de rutină, recomandate pentru evaluarea stării de sănătate a ficatului. În principiu, orice creștere a transaminazelor impune analize suplimentare, pentru identificarea exactă a cauzei. Este cunoscut faptul că hepatitele acute virale și toxice măresc valorile transaminazelor, însă există și alte afecțiuni cu variații ale nivelului acestora:

AST poate crește în caz de:	ALT poate crește în caz de:
infarct miocardic acut; angină severă; necroză hepatică extinsă; traumatisme hepatice sau musculare; metastaze hepatice; pancreatită acută; arsuri severe; stări septice.	necroză celulară hepatică; steatoză hepatică; ciroză hepatică; tumori hepatice (metastaze hepatice); icter obstructiv; sindrom Reye; traumatisme extinse ale muşchilor scheletici; miozită și miocardită; infarct miocardic.

Totodată, pentru depistarea hepatitelor virale este indicată efectuarea următoarelor teste de laborator:

• Prezența anticorpilor IgM pentru depistarea fazei acute sau IgG (ce arată vindecarea infecției) în cazul virusului hepatic A;

• Antigen HBs și ADN Viral hepatita B (cantitativ);

• Anticorpi - virusul hepatitei C (HCV), care, după 3 luni de la infectare, sunt detectați la aproximativ 90% din persoane. Este posibil ca în primele săptămâni de la infectare să nu apară anticorpii, însă poate fi înregistrată viremia, cu ajutorul testului ARN Viral hepatita C (cantitativ).

Bilirubina serică poate fi directă sau indirectă, ambele forme măsurând bilirubina totală. Creșterea acestui parametru indică probleme hepatice precum hepatită acută sau cronică, icter, tumori sau chiar ciroză. De asemenea, valorile bilirubinei pot fi ridicate în cazul urmării unui tratament medicamentos sau a consumului de alcool.
 
Variația proteinelor totale în ser poate indica o serie de probleme hepatice, de la afecțiuni hepatice cronice (în special hepatita cronică activă cu virus C), până la ciroză hepatică sau alcoolism cronic.
 
Nivelul de albumină în ser este un alt test de rutină pentru evaluarea funcției hepatice. Scăderea albuminei poate indica o boală inflamatorie cronică, sindrom nefrotic, alcoolism cronic sau o afecțiune hepatică severă, precum ciroză cu anasarcă, necroză severă sau hepatită cronică activă.
 
Scăderea ureei serice poate apărea în cazurile de insuficiență hepatică acută, afecțiuni hepatice toxice sau infecțioase, acromegalie, malabsorbție, malnutriție, deficit al hormonului antidiuretic (ADH), hiperamoniemie congenitală, administarea de hormoni anabolizanți.
 
Ecografia abdominală este o explorare imagistică de rutină, ce permite examinarea unor organe interne (ficat, pancreas, rinichi, splină), dar și a aparatului urogenital. Astfel, poate fi depistată steatoza hepatică sau ficatul gras, o afecțiune foarte frecventă chiar și în rândul populației tinere. Totodată, cu ajutorul ecografiei se pot depista și alte probleme precum calculi biliari, noduli sau chisturi, hematoame sau diverse formațiuni.

Puncția hepatică sau biopsia presupune prelevarea unei probe de țesut, ce ulterior va fi analizată microscopic. Această investigație este contraindicată în tulburările de coagulare, infecții ale căilor biliare sau în insuficiența renală.

În centrele Medcenter, puteți efectua și analiza FibroMax, un test neinvaziv complex, care a fost dezvoltat ca alternativă a biopsiei hepatice și reprezintă o combinație de 5 teste (FibroTest, ActiTest, SteatoTest, NashTest şi AshTest) pentru a aprecia fibroza, steatoza, activitatea virală hepatică, steatohepatita alcoolică şi non-alcoolică.

Pentru interpretarea corectă a analizelor și corelarea acestora cu istoricul dumneavoastră medical, este foarte important să apelați la experiența medicului specialist.

Să fim sănătoși, fiind informați!