Ce analize se recomandă pentru evaluarea funcției renale?

Nefuncționarea în parametri normali a rinichilor conduce la apariția afecțiunilor renale. În majoritatea bolilor renale, este afectată capacitatea rinichilor de a elimina produșii reziduali, care se acumulează în sânge și au efecte nocive pentru organism. În cazul în care pacientul suferă și de alte afecțiuni (diabet, hipertensiune arterială) sau există un istoric de boli renale în familia sa, riscul de a dezvolta boli renale crește.

Analizele de sânge și cele de urină ajută la depistarea precoce a bolilor de rinichi. Laboratoarele Medcenter vă oferă atât teste uzuale, cât și analize complexe, recomandate de medicul specialist nefrolog pentru diagnosticarea afecțiunilor renale.

Cum funcționează rinichii și care este rolul lor în organism?

Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de fiecare parte a coloanei vertebrale. Aceștia au forma asemănătoare unor boabe de fasole, iar ca dimensiuni, la adulți, fiecare rinichi cântărește în jur de 150 g. și are o lungime de circa 12 cm. Majoritatea persoanelor au doi rinichi, dar există și cazuri în care se poate duce o viață normală având un singur rinichi.

Principala funcție a rinichilor este de a elimina prin urină produșii catabolismului și excesul de apă din sânge, aceștia având rolul de a filtra circa 200 de litri de sânge în fiecare zi. Sângele din organism este transportat în și prin rinichi de către arterele renale, fiind tratat prin acțiunea a milioane de mici filtre, numiți nefroni. De regulă, cele mai multe dintre bolile de rinichi apar din cauza lezării nefronilor. Atunci când aceștia își pierd funcțiile de filtrare, există riscul de a se acumula cantități periculoase de lichide și produși reziduali.
 
Uneori, rinichii mai sunt numiți și „staţia de curăţare” a sângelui. Dacă rinichii nu funcționează corespunzător pentru a putea elimina produşii reziduali, aceștia se vor acumula în sânge şi vor cauza daune severe organismului.
 
De asemenea, rinichii au un rol important în reglarea nivelurilor de minerale din sânge (sodiu, potasiu și calciu) și păstrarea în limite normale a echilibrului între lichidele şi mineralele din corp.

În afara funcției de depurare a sângelui, rinichii îndeplinesc și o funcție edocrină, prin secreția câtorva hormoni cu funcții importante în organism:

• forma activă a vitaminei D, ce reglează absorbția calciului și a fosforului din alimente, cu rol în întărirea oaselor;
• eritropoetina, ce stimulează măduva osoasă să producă celule sangvine roșii;
• renina, ce reglează volumul de sânge și tensiunea arterială.

Rinichii sunt întotdeauna activi, ajutând la reglarea tensiunii arteriale și stimularea producerii de globule roșii, iar funcționarea acestora este vitală pentru avea un organism sănătos.

Ce sunt afecțiunile renale și care sunt cauzele care duc la apariția acestora?

Bolile de rinichi care pot evolua către insuficiență renală sunt numeroase și au cauze diverse, unele cunoscute, iar altele mai puțin clare. Cele mai frecvent întâlnite boli ale rinichilor sunt:

• complicațiile renale ale diabetului zaharat, hipertensiunii renale, bolilor vasculare aterosclerotice;
• glomerulonefrite;
• litiază renală;
• boli de rinichi toxice sau metabolice;
• pielonefrite cronice;
• boli ereditare precum polichistoza renală;
• boala cronică de rinichi (insuficiență renală).

Deteriorarea funcției renale are loc treptat, în luni sau chiar ani de zile. Insuficiența renală este afecțiunea care apare atunci când rinichii își pierd, parțial sau complet, abilitatea de a funcționa normal. Aceasta reprezintă un adevărat pericol, deoarece apa, produșii catabolismului și substanțele toxice nu mai sunt eliminate de către rinichi, ci sunt reținute în organism.
 
Totodată, insuficiența renală poate genera și alte probleme de sănătate: anemie, hipertensiune arterială, acidoză, dereglarea concentrației de colesterol și de acizi grași, patologii osoase. În România, studiile epidemiologice realizate la nivelul populației au indicat că în jur de 2 milioane de români suferă de boală cronică de rinichi.

Stadiul cel mai grav al acestei boli survine atunci când pacientul are nevoie de dializă. De regulă, doar un procent foarte redus de pacienți ajung în acest stadiu. În restul cazurilor, evoluția bolii este stopată cu ajutorul tratamentelor medicamentoase. Cele mai comune cauze ale insuficienței renale (bolii cronice de rinichi) sunt:

• inflamația și afectarea sistemului de filtrare a rinichilor;
• diabetul zaharat de tip I și II;
• hipertensiunea arterială necontrolată;
• folosirea analgezicelor în mod regulat, timp îndelungat;
• ateroscleroza;
• obstrucția căilor urinare de către calculi vezicali, adenom de prostată;
• patologiile vasculare: arterită, vasculită sau displazie fibro-musculară;
• probleme ale articulațiilor și mușchilor ce necesită folosirea regulată a preparatelor antiinflamatorii;
• istoricul familial de patologie renală.

Cum este evaluată starea de sănătate a rinichilor?

O persoană își poate pierde până la 90% din funcția renală înainte ca primele simptome ale unei boli cronice de rinichi să apară. Boala cronică de rinichi (BCR) poate fi prezentă mulți ani înainte ca simptomele să se remarce. Unele semne (oboseala, lipsa apetitului) pot trece ușor neobservate în lipsa unei supravegheri medicale și a unor analize efectuate periodic, iar apoi afectarea renală este ireversibilă.

Există, desigur, și unele simptome specifice bolii de rinichi: urina tulbure sau de culoare închisă, prezența sângelui în urină (hematurie), micțiuni frecvente, în special noaptea, cantitate redusă de urină, durere sau dificultăți în timpul urinării.

Evaluarea stării de sănătate a rinichilor este foarte importantă pentru a depista eventualele probleme din fază incipientă. Atunci când există o suspiciune de afecțiuni renale, medicul recomandă efectuarea obligatorie a unor analize de sânge și urină. Pentru început, cele mai uzuale analize prin care este evaluată starea de sănătate a rinichilor sunt ureea serică, creatinina serică și sumarul de urină.  
 
Creatinina și ureea reprezintă produși rezultați în urma proceselor metabolice ale organismului, care indică starea de funcționare a rinichilor. Funcționarea în parametri normali a rinichilor permite eliminarea eficientă a acestor produși metabolici, susținând astfel detoxifierea organismului.
 
Este recomandată testarea nivelului de creatinină și uree din organism, deoarece corelația acestora poate reprezenta un indicator sensibil pentru afecțiuni renale acute sau cronice de cauză glomerulară sau tubulo-interstițială. Concentrația de creatinină și nivelul de uree, dozate separat, reprezintă o aproximare a ratei filtrării glomerulare a rinichilor.

Nivelul de creatinină poate fi considerat un indicator mai specific al funcției renale decât ureea, care prezintă un nivel crescut abia atunci când rata filtrării glomerulare scade la 30 mL/min. Se recomandă dozarea ambilor parametri, deoarece raportul acestora furnizează informații mai detaliate pentru diagnosticarea bolilor renale cronice.
 
Pacienţii diabetici şi hipertensivi trebuie să-şi investigheze o dată la 3-6 luni creatinina, ureea şi acidul uric seric. În cazul pacienților cu diabet zaharat, un test urinar care măsoară cantitățile mici de proteine din urină (microalbuminurie) poate depista precoce afectarea rinichiului cauzată de diabet zaharat (nefropatie diabetică). Proteinuria semnalizează de regulă o boală renală cronică.

Examenul de urină reprezintă o investigaţie esenţială şi indispensabilă la pacienţii cu afecţiuni renale, fiind considerat o „biopsie a rinichiului” datorită informaţiilor valoroase pe care le oferă. Ideal, pentru examenul sumarului de urină, se va recolta prima urină de dimineaţă (cea mai concentrată) într-un recipient curat (nesteril).

Pe lângă analize de sânge, în depistarea insuficienței renale sunt recomandate și alte examene complementare:

• ecografia renală: indică forma și structura rinichilor și poate depista o eventuală obstrucție a căilor urinare ce poate cauza boala cronică renală;
• tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară permit vizualizarea mai detaliată a organelor interne, inclusiv a rinichilor;
• biopsia renală, prin care se poate realiza examinarea morfologică a țesutului renal. 

Pentru interpretarea corectă a analizelor și corelarea acestora cu istoricul dumneavoastră medical, este foarte important să mergeți la medicul specialist nefrolog.

Să fim sănătoși, fiind informați!