Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)  apare în urma relaxării inadecvate a sfincterului esofagian. Leziunile apar datorită dezechilibrului dintre factorii de agresiune din fluidul de reflux și factorii de apărare ai mucoasei esofagiene.

 Simptomele bolii de reflux gastroesofagian 

A.   Simptome specifice

• Pirozis: este descris ca o senzație de “arsură” în spatele sternului, care merge în sus către regiunea cervicală, terminându-se uneori cu senzația de “nod în gât”. Pirozisul este provocat de mese voluminoase sau bogate în grăsimi, de poziția întins sau aplecat după mese, însă poate fi ameliorat de ingestia de lapte și antiacide. Pentru a avea semnificație, pirozisul trebuie să fie prezent cel puțin două zile pe săptămână și să afecteze calitatea vieții.

• Regurgitație: este o refluare a conținutului gastric/esofagian în cavitatea bucală, fără efort, fără greață.

Diagnosticul de reflux gastroesofagian

Metoda ideală pentru documentarea tipului de leziune a mucoasei esofagiene este endoscopia digestivă superioară, cu prelevare de biopsie.
Este indicată în cazul:

• pacienților cu simptome “de alarmă”
• ​pacienților la care tratamentul este ineficient;
• pacientilor de peste 50 de ani, cu simptomatologie cronică de mai mult de 3 ani;
• pacienților care necesită terapie continuă.

Simptomele asociate BRGE pot fi întâlnite într-o serie de afecțiuni precum: calculii din colecist, gastrită, ulcer, dureri de natură cardiacă, boli respiratorii. Diagnosticul diferențial se realizează prin investigații suplimentare: ecografie abdominală, EKG, ecografie cord și examene radiologice.

Complicațiile bolii de reflux gastroesofagian

În unele cazuri, pot apărea complicații severe ale acestei boli, cum ar fi:

• stenoze esofagiene: manifestate prin dificultatea de a înghiți inițial alimente solide, apoi pe cele lichide;
• ulcer esofagian: poate determina hemoragie;
• ​cancer esofagian.

​Conduita terapeutică în cazul BRGE

Dacă suferiți de boala de reflux gastroesofagian, este important să cunoașteți care sunt principalele recomandări pentru reducerea simptomelor care vă afectează calitatea vieții. Există mai multe tipuri de conduită, după cum urmează:

Modificarea stilului de viață prin:

a) ridicarea capului patului;
b) renunțarea la fumat;
c) interzicerea consumului excesiv de alcool;
c) reducerea grăsimilor din dietă;
d) reducerea porțiilor de mâncare la prânz;
e) evitarea poziției culcat timp de 3 ore după masă;
f) scăderea în greutate dacă pacientul este supraponderal;
g) evitarea următoarelor alimente: ciocolată, cafea, cola, ceai negru, mentă, sucuri de citrice sau tomate, ceapă, usturoi;
h) evitarea următoarelor medicamente: diazepam, teofilin, blocante de calciu, progesteron. 

Tratament medicamentos cu:

a) antiacide (Maalox);
b) combinații antiacid-alginat (Gaviscon);
c) antagoniști de H2 receptori (Ranitidină, Famotidină);
d) prokinetice (Motilium, Metoclopramid);
e) protectori de mucoasă (Gastrofait, Venter);
f) inhibitori de pompă de protoni (Omeprazol, Pantoprazol, Esomeprazol, Lansoprazol).

Tratament chirugical indicat în cazul:

a) eșecul tratamentului medicamentos în controlul simptomatologiei;
b) necesitatea terapiei pe termen lung pentru recăderi clinice;
c) aspirația lichidului de reflux și apariția pneumoniilor;
d) ineficiența tratamentului medicamentos pentru controlul manifestărilor extraesofagiene precum laringita, tusea sau astmul.

Intervențiile chirurgicale anti-reflux pot fi efectuate clasic sau laparoscopic. Cele mai frecvente procedee sunt fundoplicatura completă sau parțială. Rata de succes este estimată la aproximativ 85% din cazuri, cu o rată a recurenței simptomatologiei de 10 %, iar mortalitatea este sub 1%.

Pacientul trebuie să se adreseze medicului generalist sau specialistului de medicină internă, iar ulterior, în vederea stabilirii tratamentului și pentru efectuarea investigațiilor, medicului specialist gastroenterolog.

Să fim sănătoși, fiind informați!

Autor: Dr. Vlădoiu Mirela
Medic specialist Medicină internă