Astmul este o afecțiune pulmonară cronică în care căile respiratorii se îngustează, se umflă și produc mucus suplimentar. Astfel, apar dificultăți de respirație și se pot declanșa episoade repetate de tuse puternică, respirație șuierătoare, lipsă de aer, senzația de apăsare în piept și dispnee.
Cea mai neplăcută senzație în cazul celor care suferă de astm este “setea de aer”, impresia că aerul nu ajunge pentru a umple plămânii, pacientului fiindu-i foarte greu să expire și să inspire. Pentru unele persoane, astmul poate reprezenta o provocare minoră. Pentru alții, poate fi o problemă majoră care interferează cu activitățile zilnice și poate inclusiv să le pună viața în pericol.
Conform statisticilor mondiale, în întreaga lume sunt afectați de astm peste 300 de milioane de oameni. În rândul copiilor, astmul este considerat ca fiind cea mai răspândită boală cronică, băiețeii având risc dublu de a face astm, în comparație cu fetele.
Astmul nu poate fi vindecat, dar simptomele sale pot fi controlate! Tratamentul astmului include modalități eficiente de a ține sub control efectele, permițând plămânilor să funcționeze la capacitate normală cât mai mulți ani.
Pacienții diagnosticați cu astm pot duce o viață normală, chiar activă, dacă urmează cu strictețe recomandările medicului:
În lipsa unui tratament care să țină sub control astmul, această afecțiune se poate agrava în timp, iar plămânii vor începe să funcționeze cu dificultate. În situațiile foarte grave, viața pacientului poate fi chiar pusă în pericol.
Spirometria este principalul test utilizat în diagnosticarea astmului. Cu ajutorul acestui test, este măsurată capacitatea pulmonară a pacientului. Datele obținute îi va permite medicului să aprecieze severitatea bolii, cât de gravă este o criză de astm, dar și care este răspunsul la tratament.
Dacă rezultatele obținute în urma spirometriei sunt normale, nu întotdeauna înseamnă că nu suferi de astm, întrucât este posibil ca între crize, valorile parametrilor respiratori să revină la normal.
Spirometria se realizează în cabinetul medicului, dar există și variante de monitorizare a bolii în viața de zi cu zi, de acasă. Se poate folosi un dispozitiv simplu numit peak-flow-metru, care măsoară debitul expirator de vârf din timpul unui expir forțat (PEF). Cu cât boala este mai gravă și obstrucția mai severă, cu atât acest indicator va fi mai mic.
De asemenea, medicul vă poate recomanda și unele teste de radiografie toracică, analize de sânge sau teste pentru depistarea alergiilor. Evaluarea statusului atopic și a sensibilizării la diverși alergeni din mediu reprezintă o etapă importantă în diagnosticul și tratamentul astmului.
Determinarea de IgE specifice față de o serie de alergeni respiratori reprezintă o metodă neinvazivă de identificare a posibililor agenți implicați în declanșarea crizelor de astm.
În laboratoarele și clinicile Medcenter, vă puteți efectua o gamă variată de analize de sânge pentru identificarea alergenilor respiratori, spirometrii și alte teste de alergologie.
Scopul tratamentului nu este să vindece boala, ci să ajute pacienții să ducă o viață normală, cu cât mai puține crize de astm și neplăceri.
În tratarea astmului, se administrează două tipuri de tratament: tratamentul de fond, care are are rolul de a preveni crizele și tratamentul de salvare, care se ia doar la urgență, în cazul unei crize agresive.
Urmarea cu strictețe a tratamentului prescris de medic este foarte importantă. Chiar dacă simptomele nu se mai manifestă, medicamentele de fond nu trebuie întrerupte. Medicul pneumolog este singurul în măsură, pe baza jurnalului pacientului cu astm, să recomande o întrerupere de tratament.
De asemenea, în cazul în care simptomele se manifestă foarte des, nu înseamnă că trebuie să te resemnezi, ci să te adresezi medicului care îți monitorizează astmul, deoarece este posibil să fie necesară schimbarea tratamentului de fond.
Nu este o rușine să ai astm și nici să folosești inhalatorul într-un loc public atunci când simți că nu poți să respiri. Totodată, este important să îți înveți apropiații cum să gestioneze o criză de sufocare, conștientizând gravitatea unei astfel de crize și cum să îți ofere ajutor dacă este necesar.
Totodată, asigură-te că medicamentele de criză le ții la vedere, atât acasă, cât și la birou. Este o idee bună să ai și un plan de acțiune cu modul de gestionare a crizei, care să fie într-un loc vizibil, pentru a le ușura celor apropiați să acționeze în cazul unui episod sever.
Medicul pneumolog te va ajuta să înțelegi mai multe despre astm și cum poți duce o viață normală, fără să renunți la activitățile care îți aduc plăcere. Împreună cu medicul, veți construi un plan de tratament cât mai potrivit, cunoscând foarte bine care sunt factorii declanșatori și semnalele precoce ale unei crize de astm.
Un sfat foarte bun pentru pacienții cu astm este să țină un jurnal în care să își noteze zilnic cum s-au simțit, ce simptome au avut, frecvența crizelor de astm etc. Prin monitorizarea atentă și continuă a stării de sănătate, se poate reduce frecvența și severitatea crizelor de astm.
Să fim sănătoși, fiind informați!