Această analiză medicală poate fi decontată pe baza unui bilet de trimitere valabil, emis de un medic de familie/medic specialist, în limita plafonului disponibil oferit de CNAS sau OPSNAJ.
Recoltarea probelor pentru analizele decontate se efectuează pe bază de programare telefonică, la numărul de Call Center 031 403 20 30 (număr cu tarif normal).
73 lei
(decontabil prin CNAS doar pentru femeile însărcinate)
2 zile/7 zile*
Recoltare à jeun (pe nemâncate).
Sânge venos (nu se testează specimene intens hemolizate sau contaminate bacterian).
Vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator.
Ser
După formarea cheagului de sânge la temperatura camerei, se va separa serul prin centrifugare.
După ce este separat, serul este stabil 14 zile la 2-8 °C sau timp îndelungat la -20 °C. Se vor evita ciclurile repetate de decongelare/recongelare.
Refrigerat
Chemiluminiscență/ELISA/Imunocromatografie
Negativ: < 0,9;
Borderline: 0,9 - 0,99;
Reactiv: ≥ 1,0.
Serurile intens hemolizate sau contaminate bacterian pot afecta rezultatele testului.
Virusul imunodeficienței umane (HIV - Human Immunodeficiency Virus) este un virus ARN monocatenar, responsabil de apariția sindromului imunodeficienței umane dobândite (SIDA). Acest retrovirus aparține familiei Lentivirus și nu poate fi îndepărtat complet din organism, având capacitatea de a rămâne înscris în genomul celulei gazdă. După o perioadă de latență, care poate ajunge până la zeci de ani, se poate declanșa boala SIDA.
Au fost descrise 2 tipuri de virus, diferențiate pe zone geografice, fiecare dintre ele având mai multe subtipuri:
HIV 1 este tipul de virus implicat în infecția epidemică globală și este cel mai virulent;
HIV 2 a fost descoperit în vestul Africii, este mai putin virulent, perioada sa de latență este mai lungă, are o evoluție mult mai lentă și încărcătura virală (viremia) este mai redusă decât în cazul HIV 1.
Moduri de transmitere a virusului HIV:
pe cale sexuală: riscul cel mai mare îl prezintă homosexualii și prostituatele (prin secreție vaginală, spermă sau sânge);
prin sânge și produse din sânge, inclusiv LCR: se transmite prin leziuni ale mucoaselor (cea vaginală, anală sau bucală), iar principalele grupe de risc sunt homosexualii și toxicomanii. Alte categorii cu risc sunt persoanele care primesc transfuzii de sânge (spre exemplu hemofilicii) și personalul medico-sanitar.
de la mamă la făt (transmitere verticală): intrauterin, în timpul sau după naștere. Riscul de transmitere poate ajunge până la 30%. Măsuri de reducere a riscului de transmitere (până la aproximativ 2%) în cazul mamelor infectate cu HIV ar fi nașterea prin cezariană, medicația antiretrovirală și evitarea alăptării. Este foarte importantă depistarea femeilor însărcinate HIV pozitive pentru prevenția transmiterii infecției materno-fetale.
Perioada de incubație este de aproximativ 10-30 zile, debutul este acut, dar nespecific, asemănător cu orice altă infecție virală. Urmează o perioadă de latență, asimptomatică, de câțiva ani. Odată cu scăderea imunității (a numărului de limfocite CD4), încep să apară infecții oportuniste, care la persoanele imunocompetente nu ar determina în mod obișnuit boli. Evoluția este letală în absența unui tratament antiretroviral corespunzător și în cazul apariției infecțiilor oportuniste.
Detectarea de Ac anti HIV 1+2 poate fi efectuată la aproximativ 4-12 săptămâni de la contactul infectant. De cele mai multe ori se efectuează un test screening, în special la gravide și la donatorii de sânge. Odată ce anticorpii au fost detectați, ei persistă toată viața.
Există o perioadă de la contactul infectant până la apariția anticorpilor, în care testele screening pot fi negative. Această perioadă este cunoscută sub numele de "fereastră serologică" și poate varia între 6 și 12 săptămâni. La momentul respectiv, virusul este deja prezent în sânge, dar încă nu au apărut anticorpii. În această perioadă, poate fi detectat antigenul specific p24. Produsele de sânge colectate în această perioadă pot fi infectante, dacă se utilizează în transfuzii fără un control riguros în prealabil (prin efectuarea unor teste atât pentru determinarea anticorpilor, cât și a antigenului).
Un test screening reactiv pentru Ac anti HIV 1+2 trebuie confirmat. Testul screening va fi urmat de o testare printr-o metodă automată sau semiautomată. Daca rezultatul se menține reactiv, se va efectua o testare prin metoda Western blot și apoi detectarea de ARN viral.