Laborator de analize medicale
Rețea clinici

Infoline Medcenter: 0800-800-599

GRATUIT Luni-Vineri: 8:00-17:00

Vineri, 19 Decembrie, 2014
Mergi un pas înapoi
Sumar urina - biochimie (densitate, pH, glucoza, corpi cetonici, proteine, bilirubina, uorbilinogen, acid ascorbic, leucocite, hematii)
Pregătire pacient:
- se va explica pacientului importanta acestui test si procedura recoltarii urinii .
- inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale
- se recolteaza prima urina de dimineata
- la femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala.
Material biologic:
- 10 ml din urina emisa spontan
Recipient de recoltare:
- recipient de unica folosinta pentru urina .
Stabilitate:
- Probele de urina pot fi depozitate 2 ore la temperature ambientala si până la o zi la 2–8 °C .
Transport:
- refrigerat. (4-8 º C).
Metoda:
Sumar de urina: fotometrie
Sediment urinar : microscopie.
Informații clinice:
GENERALITATI :
Urina este un produs de filtrare, reabsorbtie si excretie reprezentand activitatea functiei renale.
Urina normala este limpede si transparenta.O urina tulbure poate contine saruri , mucus, puroi, epitelii, microbi.
Culoarea normala a urinii este galben deschis, pana la galben auriu datorita prezentei pigmentilor urinari(urocrom, urobilina, porfirina).Urina de culoare galben inchis apare in boli febrile ,eforturi fizice, alimentatie hiperproteica, gratie concentrarii ei.
O urina incolora intalnim in diabetul insipid, diabetul zaharat, faza polirica a insuficientei renale.In conditii patologice culoarea urinii prezinta abateri de la normal:
-rosu-aprins:hematurie in urina alcalina
-rosu-negricios:hematuria in urina acida
-brun-verzuie in afectiuni hepato-colecistice 
-brun-inchis in alcaptonurie( defect metabolic genetic in care colorarea urinii  apare datorita oxidarii acidului homogentizinic ce se elimina nemetabolizat ), melanosarcoame datorita pigmentului melanina ( melanos=negru in greaca).
Densitatea urinii  este invers proportionala cu volumul urinar cu exceptia urinii provenite de la diabetici care au poliurie si elimina in acelasi timp cantitati mari de glucoza.Limitele normale sunt cuprinse intre 1015-1030 .
Diureza apoasa sau scaderea densitatii urinare o intalnim in deshidratari, diabet insipid Insuficienta Renala Acuta, Insuficienta renala cronica-faza compensata.Cresterea densitatii urinare apre in deshidratare, diabet zaharat, hipercalciurii .
PH-ul urinar mediu este de 6.6 cu variatii intre 5 si 8, variind in functie de dieta.Un regim vegetarian, sau pe baza de produse lactate vireaza Ph-ul in zona alcalina, iar un regim carnat hiperproteic duce spre aciditate.Aciditatea urinii poate fi determinate de acizii organici, acid uric, acid citric, acid acetic, acid oxalic,precum si de sarurile acide- fosfati primari de sodiu, potasiu, amoniu.
In conditii patologice Ph-ul poate deveni puternic acid (diabet, insuficienta renala grava) sau alcalin( infectii urinare, dupa varsaturi).
Importanta Ph-ului urinar este importanta in urmatoarele situatii:
-litiaza urinara :litiaza urica se produce in urini acide si mentinerea unui Ph alcalin este un mijloc terapeutic;litiaza fosfat-amoniaco-magneziana se produce in urina alcalina(Ph-ul alcalin fiind realizat , de regula, de infectia cu Proteus), dar acidifierea urinii este ineficienta terapeutic.
- in cazul suspiciunii unei necroze tubulare acute Ph-ul urinar acid exclude acest diagnostic.
-in cursul unei intoxicatii cu salicilati este obligator mentinerea unui PH urinar alcalin pentru controlul intoxicatiei.
Filtrul renal actioneaza ca o bariera pasiva impotriva pierderii prin urina a proteinelor cu o greutate mai mare de 70000 de daltoni. Concentratia proteinelor in urina definitiva este de maximum 100 mg/24 de ore, cantitate ce nu poate fi identificata prin metode uzuale de laborator.Prin metoda imunochimica s-a evidentiat originea plasmatica a acestor proteine dar si proteine din caile urinare inferioare .
 Proteinuriile glomerulare apar ca o consecinta a cresterii permeabilitatii membranei bazale glomerulare datorita unor procese inflamatorii sau degenerative (nefropatii glomerulare) precum si a hipoxiei generale sau locale.
In functie de durata, proteinuriile glomerulare sunt  tranzitorii , benigne, functionale si sunt determinate de conditii care afecteaza temporar hemodinamica renala si astfel permeabilitatea membranei glomerulare.Astfel de proteinurii sunt :
-de efort, determinate de scaderea fluxului renal si cresterea permeabilitatii membranei glomerulare
-proteinuria ortostatica intalnita la tineri dupa 1-2 ore de stat in picioare
-proteinuria prin excitanti mecanici (lovire)si termici (frig, cald)
-proteinuria de staza din Edemul Pulmonar Acut, Insuficienta Cardiaca, Pericardita Constrictiva
Proteinuriile glomerulare constante ,patologice sunt  intalnite in diverse afectiuni renale ( nefropatii glomerulare, amiloidoza, diabet zaharat, colagenoze, boli hepatice) sunt prezente la toate probele de urina timp de mai multe zile si sunt mult mai intense.
 Proteinuriile tubulare se caracterizeaza prin continut sarac in albumine cu predominarea globulinelor.Se intalneste in  tubulopatii congenitale, etapa poliurica a insuficientei renale, rinichiul polichistic, pielonefrita acuta si cronica, tubulopatii toxice exogene.
Principala proteina secretata tubular este proteina Tamm-Horsfall iar secretia sa este mult crescuta in procesele inflamatorii ale tractului urinar.
In anumite afectiuni cum sunt  Mielomul multiplu, boala lanturilor grele, macroglobulinemia Waldestrom, apar in urina paraproteine.Ele sunt globuline din clasa imunoglobulinelor.
Glucozuria poate fi permanenta sau tranzitorie.Acest lucru se constata prin repetarea sumarului urinii pe nemancate si dupa ingerarea de alimente.O glicozurie tranzitorie poate fi de origine alimentara, in sarcina, hipertiroidism, in diferite intoxicatii.
In mod patologic, glicozuria apare in diabetul zaharat (atunci cand glicemia depaseste 170-180mg% prin depasirea capacitatii de transport a celulelor tubulare).Alte cauze de glucozurie cu hiperglicemie sunt:hipertiroidismul, acromegalia, tumorile de corticosuprarenala, stressul, afectiuni cerebrale.
Glucozuria fara hiperglicemie este intalnita in diabetul renal,sindromul Fanconi, boli infectioase(scarlatina, difterie) in intoxicatiile cu morfina, plumb, arsen, atropina.
70% din gravide pot avea glucozurie fara semnificatie patologica.
 
Corpii cetonici (acetona, acidul acetosalicilic, acidulul betahidroxibutiric) apar in urina in diabetul zaharat cu acidoacetoza, si in tulburarile metabolismului glucidic, in starile de hiperactivare a metabolismului lipidic, in inanitie,casexii, dupa anumite anestezii, acidoza, varsatori acetonemice la copil,toxicoza gravidica.In mod normal prin urina se elimina o cantitate redusa de corpi cetonici dar care  nu sunt decelati prin examenul sumar al urinii.
Bilirubinuria apare in caz de staza biliara sau hiperproductie de bilirubina directa, conjugata care produce pleiocromia urinii ce precede aparitia icterului.
Urobilinogenuria normala este 1-4 mg/zi.Cresterea ei peste aceasta cifra apare in:
-hepatite acute virale( poate precede cresterea bilirubinei in urina si aparitia icterului ), hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica
-hiperproductia de bilirubina din icterele hemolitice 
-In obstructii biliare, alaturi de pigmentii biliari se elimina urinar si sarurile biliare(colaluria).
-Constipatie
Disparitia urobilinogenului in urina evidentiaza absenta bilei in intestin constatata in obstructiile biliare totale(litiazice, dar mai ales neoplazice).Scaderea urobilinogenului in urina apare si in diaree prin reducerea timpului de transit intestinal, in urma tratamentului cu antibiotice prin reducerea florei intestinale, tulburare in excretia urinara a pigmentului.
 
 
Component urmaritPacient normalBoala hemoliticaBoala hepaticaObstructie biliara
Urobilinogen urinarNormalCrescutCrescutScazut 
Bilirubina urinaraNegativNegativPozitivaPozitiva 
 
Vitamina C poarta numele si de acid ascorbic(a-fara, scorbic-radacina cuvantului scorbut), deoarece este o substanta acida si vindeca boala numita scorbut.Este o vitamina hidrosolubila,  iar eliminarea ei urinara este dependenta de aportul alimentar.
 
SEDIMENTUL URINAR
 
Este format din elemente organizate si neorganizate.Sedimentul organizat este format din celule, cilindri adevarati si pseudocilindri.
Celulele epiteliale rotunde sau poligonale sunt elemente de descuamare epiteliala din tubii sau caile urinare .Ele au o semnificatie clinica numai cand sunt numeroase  semnificand o inflamatie.
Dupa caracterele morfologice se poate stabili provenienta lor:
-celulele rotunde indica provenienta renala , mai ales cand coexista cu cilindrii epiteliali.
-celulele in forma de racheta sau umbrela indica provenienta vezicala
-celulele poligonale provin de la nivelul uretrei.
In urina normala putem gasi rare leucocite.Prezenta lor frecventa indica inflamatie la un anumit nivel al tractului urinar  si cresterea numarului lor este observata in multe patologii  ale tractului urinar. Prezenta neutrofilelor este asociata adesea cu infectiile bacteriene.Lipsa proteinuriei sau valori scazute indica o infectie tractului urinar distal pe cand o lecucociturie acompaniata de o valoare crescuta a proteinuriei indica implicarea renala.
Un marker important al implicarii parenchimatoase renale o are prezenta cilindrilor leucocitari sau granulari.Daca este prezenta o infectie bacteriana testul la nitriti este pozitiv(antibioticele inhiba formarea nitritilor).Prezenta leucocitelor in absenta infectiei bacteriene este problematica ;poate indica o infectie cu Chlamydia, tuberculoza sau poate fi raspunsul la o inflamatie determinata de o litiaza renala, prostatita, tumori.
Hematiile pot apare si in urina normala  (rare-1-3/ camp).Peste acest numar putem vorbi de hematurii microscopice sau macroscopice.Hematuriile renale apar in litiza renala, tumori renale, TBC renal, infarct renale, rinichi polichistic, adesea in glomerulonefrite acute si cronice si infectii pielorenale.
Hematuriile vezico-uretrale apar in neoplasmul de prostata, cistite, tumori vezicale, corpi straini intravezicali, sau uretrali, diverticuli vezicali, traumatisme ale regiunii respective.
Hematuriile extrarenale apar in leucoze, endocardite septice, diateze hemoragice.
 
Contextul clinic poate sugera cauza hematuriei:
Hematurie+piurie+polachiurie+disurie= CISTITA
Hematurie +retentie urinara= ADENOM DE PROSTATA
Hematurie+albuminurie+edeme+HTA= GLOMERULONEFRITA ACUTA
Hematurie+rinichi , mari ,boselati=BOALA POLICHISTICA RENALA
Hematurie + purpura, echimoze= COAGULOPATII, LEUCEMII
Hematurie +febra+durere colicativa la un diabetic= NECROZA PAPILARA
Hematiurie diurna, calmata prin repaus –LITIAZA VEZICALA
Hematurie capricioasa+piurie+pierdere ponderala-CANCER VEZICAL
 
Dex: polachiurie=cresterea frecventei mictiunilor
         Disurie= dificultate la inceperea, desfasurarea sau terminarea actului mictional.
         Retentia de urina =incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul.
 
 
Cilindrii urinari sunt formatiuni proteice rezultate in urma precipitarii unor produse organice in tubii distali sau colectori in cursul unor afectiuni renale.
Cilindrii hialini sunt rezultatul solidificarii mucoproteinei Tamm-Horsfall secretata de celulele tubulare colectoare si pot fi prezenti fara o proteinurie importanta.Pot apare in urina in cantitate mica la persoane sanatoase , numarul lor crescand dupa efort , stari febrile, dar si in glomerulonefrite .
Cilindri granulari  apar in procesele patologice grave degenerative (nefropatii acute si cronice), nefroscleroza hipertensiva, intoxicatie cronica cu plumb.
Cilindri epiteliali sunt compusi din celule epiteliale.Sunt asociati cu necroze tubulare acute, infectii virale cu cytomegalovirus, intoxicatia cu substante nefrotoxice cum ar fi mercur, etilen-glicol, sindromul nefrotic pur, amiloidoza.
Cilindrii leucocitari insotesc leucocituria de origine renala  si indica prezenta unor procese inflamatorii ale parenchimului renal cu focare glomerulare sau interstitiale.Au mare valoare diagnostica in cazul pielonefritelor.
 Cilindrii hematici apar cel mai adesea in glomerulonefrite cum ar fi glomerulonefrita poststreptococica, nefropatia cu Ig A.In nefropatia lupica sunt insotiti de cilindrii epiteliali. Mai pot fi vazuti in endocardite bacteriene subacute, infarctul renal, hipertensiunea arteriala maligna .
Cilindrii cerosi rezulta din degenerescenta cilindrilor granulosi si indica o glomerulonefrita severa, pielonefrita , amiloidoza avand un prognostic grav.
Cilindrii grasosi apar in procesele renale cronice sau subacute cu degenerescenta grasa a elementelor renale, glomerulonefroze.
Pseudocilindri sunt formatiuni care prezinta numai o asemanare cu cilindrii adevarati.Din acest grup fac parte cilindrii microbieni, mucosi, de natura anorganica.O parte din acestia apar in urina fara semnificatie patologica.
 
Sedimentul neorganizat de origine metabolica sau minerala este alcatuit din elemente cristaline sau depozite de saruri amorfe.Se intalnesc:cristale de acid uric, oxalati de calciu, urati, fosfati, carbonati, cristale de cistina, leucina ,tirozina, xantina, rareori colesterol.
Cristalii fosfatici-de calciu sau amoniaco-magnezieni  si cristalii oxalatici se gasesc in cazul alimentaiei vegetariene dar si in litiaza renala ,in diabetul zaharat.
Cristalii uratici ,de acid uric sau urati diversi frecventi in cazul alimentatiei carnate dar apar si in cazul de distrugeri tisulare mari, hemoragii digestive, stari febrile, litiaza urica, guta.
In cazurile patologice pot aparea in urina :cistina, care se gaseste in special in cazurile de cistinurie (boala ereditara).Leucina si tirozina apar in urina in cazuri de leziuni ale ficatului , scalatina, si unele boli infectioase.
 
Alte elemente ce pot fi constatate in sedimentul urinar in unele situatii sunt celule tumorale, flora bacteriana, paraziti (Trichomonas vaginalis, oxiuri), levuri, spermatozoizi, filamente de mucus.
Bibliografie:
1.Prof.Aurora Poescu, Veronica Dinu, Eugen Trutia , Mic Tratat de Biochimie Medicala, Ed. Medicala,1998
2.Mihai Cosma Explorari Paraclinice in Practica Medicala Ed. Junimea 1982
3.Badescu M, Colev V. Fiziopatologie Generala Litografia UMF Iasi 1988
4.Denisa Mihele Biochimie Clinica Ed.Medicala, 2010
5.Ciocalteu Alexandru Nefrologie Ed. InfoMedica, 2001
6.Karen Ringsrud Casts in the urine sediment Laboratorymedicine 2001, no 4;Cell in urine sediment Laboratorymedicine no.3, 2001
7.Dumitrascu V. Grecu D, Examenul de urina de la arbitrar la standard Revista Romana de Medicina de Laborator, Vol 1, Nr 1.2005
8.Renal Function Tests :A clinical Laboratory Perspective LabMedicine 2007, no.5